E alba, e calda, dar nu te orbeste. E sincera, e calda, e calda... e doar, calda. Nu stiu de ce e calda, dar eu o simt calda, si usoara. Sau nu? E ciudat, pare usoara, dar cand te inveleste e grea, dar nu te apasa. E grea ca te transpune in altceva, dar nu te apasa,nu. Te elibereaza.
si te face incoerent. As zice ca e ca iubirea, iubirea aia de a fii indragostit. Sau betia.
Nu, nu poate fi ca betia, pentru ca la betie rareori esti calm, la betie esti plin de viata si asta ti se imprima si pe trup. Asta e altceva. Este liniste, este privirea aceea de acceptare cand ridici pe cineva de jos, e surasul acela suav cand vezi un bebelus gangurind.
Si in tot amalgamul de liniste, caldura si eliberare e incoerenta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu